ANGR

Asociația Națională a Ghizilor din România

Turismul gastronomic și oenologic, provocare pentru turismul de incoming din Romania

4 years ago, Written by , Posted in Întâlniri profesionale
turism_gastronomic

In ultima perioada de timp, din momentul in care granitele s-au deschis si libera circulatie a devenit o realitate, turismul a devenit o preocupare tot mai sustinuta atat a romanilor cat si a strainilor,. Aceasta atat pentru ca fiecare natiune este interesata sa fie cunosctuta si promovata, cat si ca sursa de venituri pentru fiecare tara.

Daca in anii care au trecut, partea din PIB-ul fiecarei tari furnizata de turism a fost determinata de valorile istoriei, evenimente culturale si resurse naturale, in momentul de fata tot mai mult accentul se pune pe comunicare, mediu ambient, cunoasterea obiceiurilor si a datinilor fiecarei natiuni in parte. Grecia poate prezenta o istorie antica, Turcia, gazduieste inca vestigii ale civilizatiilor antice, Italia cu monumente ale culturii romane constructiile si urbanizarea epocii romane, Israelul cu atractiile legate de primii ani ai crestinismului, sau Franta,Marea Britanie si Germania, teritorii care au fost leaganul civilizatiilor moderne. Romania nu a reusit sa prezerve prea mult din trecutul sau, fiind si o tara a carei istorie este cunoscuta numai din perioadele anilor 1300 incoace, si ar fi nevoita sa gaseasca alte valori pt. a-si spori atractivitatea.

De aceea, frumusetile naturale, resursele subterane, varietatea peisajului, muntii, marea, raurile, delta si mijloacele balneoclimatice de mentinere a sanatatii, trebuie sa faca din Romania un motiv de atractie pentru turismul international . Sta in puterea si in priceperea autoritatilor noastre sa dezvolte si sa gestioneze aceste resurse, pentru ca in viitor sa facem ca si turismul nostru sa contribuie la PIB-ul Romaniei cu mai mult decat in prezent.(Turcia 18%, Franta 17%, Grecia 11% etc.)

Privind in urma la dezvoltarea turismului in ultimii ani in Romania, trebuie sa remarcam ca infrastructura hoteliera, serviciile turistice, restaurantele, pensiunile agroturistice si servirea au intrat pe o crestere si o dezvoltare deosebita. Cu toate ca infrastructura rutiera a ramas inca in urma pentru turistii din strainatate , preturile sunt inca accesibile iar natura salbatica din unele zone, constituie o curiozitate fata de civilizatia expansiva a altor tari.
De aceea , turismul gastronomic si oenologic , ar putea constitui un brand alaturi de mai batutele manastiri din Moldova, minunata Delta a Dunarii si bisericile fortificate saxone.Tot mai cunoscute au ajuns sarmalele noastre, micii, mamaliga cu branza si smantana,tochitura sau specialitatile de afumaturi in perioada sarbatorilor religioase, ciolanul cu fasole uscata, alaturi de datinile si obiceiurile din Maramures sau din alte regiuni folclorice (Oltenia, Moldova,Sibiu)

Astazi mi-am propus sa va prezint unul dintre cele mai noi branduri ale agricultirii din Romania, si anume oenologia, dezvoltata din pacate tot de strainii care au vazut o oportunitate de a castiga bani si faima din pamantul Romaniei. Astfel cunoscuti vinificatori din Marea Britanie, Austria, Italia, Germania , Franta, si nu numai, au venit la noi sa dezvolte, sa regenereze si sa puna in productie, marile regiuni viticole , care cu putine exceptii (Jidvei, Cotnari, Murfatlar) au reusit sa fie cunoscute la manifestari vinicole internationale. Romanii, cunoscuti de noi ca bautori de tarie de proasta calitate, de bautori de bere la halba, multa si de calitate indoielnica, incep sa cunoasca ceea ce inca din antichitate a fost cunoscuta ca licoarea zeilor, prin legendele Olimpului, a lui Dyonisos si a imparatilor Romei antice , a regilor Frantei, si anume vinul. Bautura despre care specialistii spun ca este menita sa desfete toate simturile, si anume : vazul ,prin culoare,limpezime si claritate, mirosul, pt.aroma sa, gustul, pt.buchet, dulceata, sau savoare si nu in ultimul rand auzul, cand se ciocnesc paharele in sanatatea oaspetilor, este ceea ce atrage pe cunoscatori.

Viticultura in Romania este prezenta in toate zonele si la fel cu agricultura poate deveni o importanta sursa de venit, in economia tarii. De aceea doresc sa va prezint la inceput,principalele zone viticole ale tarii :

- Dobrogea cu cea mai intinsa podgorie, cea de la Murfatlar cu peste 3000 ha.in jurul localitatilor Murfatlar,Valul lui Traian, Poarta Alba si Siminoc care se continua cu Babadag, in nordul lacului Razelm-Sinoe, si zona Histria..Daca Murfatlarul are o productie estimata la 25 milioane de litri annual, fiind in 2009 producatorul a 23% din productia anuala de vin din Romania este meritul climatului insorit si dealurilor orientate in permanenta spre soare, care favorizeaza acest lucru si celelalte domenii viticole amintite ofera soiuri si productii semnificative.

- Muntenia, cea mai intinsa regiune viticola, cuprinsa intre dealurile Buzaului si Dealurile Severinului cuprinde podgorii de la Sarica Niculitel, Dealu Mare, cu suprafetele de la Urlati, Pietroasele, Tohani, Ceptura, Valea Calugareasca ,apoi viile de la Stefanesti Arges, Samburesti. Dragasani, Dealurile Craiovei, Segarcea, Severin cu productii mai mici , dar cu un numar mare de crame de vinificatie.

- Moldova, cunoscuta prin Cotnari, (acest Tokay al Romaniei), dar si Iasi, Husi, Tutova, Panciu, Odobesti, Cotesti, Bujor, Nicoresti, Ivesti..Daca zonele din nord,

sunt producatoare preponderent de vinuri albe de desert, cele mai dinspre sud, produc mai mult vinuri rosii.

- Transilvania- zona de vinuri albe, cuprinsa in special intre Tarnave (mare si mica) la Jidvei, Lechinta, Aiud, Sebes-Apold, si Alba.

- Maramuresul, chiar daca este patria palincii de prune, a horincii si a vinarsului, (distilat din vin) are in zonele Silvania, Diosig si Valea lui Mihai (mai aproape de Oradea ) podgorii de vinuri albe.

- Crisana, care cuprinde zona dintre Oradea si Arad, este cunoscuta in special prin podgoria de liziera de padure Minis-Moderat, podgorie de vinuri rosii, in care soiul de rezistenta este Cadarca , un vin rosu aspru, barbatesc alaturi de alte soiuri din aceeas categorie(burgund, merlot,pinot noir, cabernet sauvignon,etc.

- Banatul, chiar daca este totdeauna “fruncea” a ramas la sfarsitul enumerarii, constituind prin Teremia, si in special Recas, podgoriile renascute prin stradania vinificatorilor englezi, ajungand sa produca peste 15 milioane de litri si se distinge prin rieslingul Italian si soiurile de vin roze.

In anul 2011 am avut sansa sa insotesc un grup de ziaristi specializati in aprecierea vinurilor , invitati de diverse podgorii pentru a promova vanzarea de vinuri in tarile lor. Grupul, vorbitor de limba engleza, dar cu o componenta internationala (Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Anglia, Statele Unite, ) au trecut prin papilele lor gustative toata gama de soiuri produsa incapand cu vinurile albe seci si incheind cu vinurile rosii de desert, si au apreciat in mare masura Cadarca de la Minis si Pinot Noir de la Samburesti(Dragasani) si Cramele Stirbey( soiul numit Novac), urmand sa le faca cunoscute prin publicatiile lor.
Am mentionat cateva soiuri de vin produs de anumite podgorii, dar in principiu soiurile produse in Romania, pot fi grupate astfel :

- vinuri albe Riesling , feteasca alba, feteasca regala, sauvignon blanc, muscat otonel, pinot gris, traminer, chardonnay,,tamaioasa romaneasca, precum si cateva soiuri speciale cum ar fi : cramposie (Pivnitele Stirbey),mustoasa de maderat(Minis),Zghihara de Husi

- vinuri roze, un blend sau cupura din vin rosu si alb, avand ca baza cabernet sauvignon sau merlot, combinat cu feteasca alba, sauvignon blanc sau chardonnay.

- vinurile rosii, cu o paleta mai bogata si cu varietati deosebite. Incep cu Merlot, pinot noir, cabernet sauvignon, feteasca neagra, dar si cadarca, burgund, shiraz, babeasca si tamaioasa roza.

In incheiere nu trebuie sa uit sa va vorbesc despre vinurile spumante, (nu sampanie pt.ca acest brand este exclusive al regiunii din Franta –regiunea Champagne, situate in zona Reims
Acest sortiment este produs de pivnitele proprietate a englezilor de la Halewood in Azuga, cu vinuri din zona Valea Calugareasca, si Dealu Mare, in mai multe sortimente sortimente – sec, brut imperial si roze – dupa un procedeu de invechire si sampanizare, care poate fi urmarit prin vizitarea pivnitelor din Azuga (pivnitele Rhein)

Poate ca va intrebati care este legatura acestei expuneri, cu turismul ? Ei bine, trendul, ca sa fiu in ton cu multele neologisme care au patruns in limba romana, este ca toate cramele, ale caror produse – vinul, mustul, tuica , etc – trebuie sa fie cunoscute si bineinteles vandute, se asociaza cu organizarea de spatii de cazare si de servire a unor produse alimentare specifice zonelor in care se afla podgoriile. Asta aduce potentialii turisti la degustari , degustari insotite obligatoriu si de cateva preparate, care sa elimine gustul unui sortiment de vin in asteptarea urmatorului soi . Spatiile de cazare sunt destinate vizitatorilor care conduc automobile, si care sa se poata bucura si ei de calitatea vinurilor gustate. In cazul in care zona este in apropierea unor monumente istorice , cetati, biserici fortificate, muzee, sau zone de drumetie,se pot organiza si vizite la aceste obiective truistice, sau plimbari in aer liber, cu atelaje, sanii in perioada de iarna, sau chiar calare. Aceste activitati pot fi urmate de seri gastronomice cu preparate specifice zonei respective.

Trebuie sa precizez ca aceste spatii de degustare si chiar de cazare, au inceput sa fie organizate in vechi conace ale boierior de odinioara, renovate si puse si ele in valoare,atat la Urlati (Hanul dintre Vii), la Sahateni ( in domeniul viticol ) la Conanul Bellu (Dealu Mare ) , in cadrul pivnitelor Rhein de la Halewood Azuga, etc.

In acest fel, atractia turismului gastronomic si oenologic isi poate gasi potentialii clienti, in special in randul turistilor din strainatate dar si in randul celor care doresc sa cunoasca binefacerile licorii lui Bachus din Romania.
Cu convingerea ca am trezit interesul pt.acest brand , astept momentul in care vinul, sa devina bautura preferata si a romanilor.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *